Argumentele solide pentru o vizită la vulcanii unici în Europa au fost, pe lângă frumusețea peisajului, cele cinci grade cu plus din termometre și soarele neobișnuit de generos pentru această perioadă din an.
Din păcate, din cauza ploilor din ultimele zile, oaspeții au găsit mai mult noroi decât se așteptau, însă nu s-au lăsat descurajați
La mai puțin de 150 de kilometri distanţă de Bucureşti, în rezervaţia naturală de la Vulcanii Noroioşi, turiştii găsesc ingredientele unei drumeții reuşite în minivacanța de Anul Nou.
Grupuri din Brăila, Galați, Constanța, Prahova sau Brașov sunt printre primii oaspeți sosiți în 2021 să guste aerul proaspăt și priveliștile superbe pe care în puține alte locuri din Europa le mai găsesc.
Conurile vulcanilor de noroi şi pământul arid din jurul lor, în care aluviunile au săpat ravene adânci chiar de doi metri, compun un peisaj unic.
Această ciudățenie a naturii atrage an de an oameni din toată lumea, curioşi să vadă cum fierbe pământul. Turiştii privesc uimiţi bolboroselile şi imortalizează trecerea prin zonă fie cu telefonul mobil, fie cu aparate foto.
Aflați între dealurile Subcarpaţilor de Curbură, vulcanii unici în Europa atrag de la an la an tot mai mulți turiști care se declară fermecați de peisaj. Încă din primăvară, pandemia a redus drastic fluxul de turiști iar noul an vine cu speranțe pentru cei care administrează rezervația naturală.
Vulcanii Noroioşi sunt formaţiuni create de gazele naturale ce vin de la peste trei mii de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinaţie cu apa din pânza freatică. Şiroaiele de noroi de culoare gri sau brun cenuşie modifică permanent peisajul pentru că după ce se preling se întăresc şi dau naştere unor denivelări.
Pe glob, sunt aproximativ o mie de astfel de fenomene, dar în Europa sunt foarte rare. România, prin rezervaţi naturală din Buzău, se poate lăuda cu singurii vulcani noroioşi miniaturali din Europa.
